Maria – fiica-mea, 6 ani – vine la mine si spune pe un ton foarte dragalas: “Tati, la ce magazin ai zis ca mergem azi?”

Imi ridic ochii din carte (The Strangest Secret – Earl Nightingale)  si ma intreb in gand: am zis oare ca mergem azi la vreun magazin?

Maria: “Vreti sa-ti spun eu la ce magazin as vrea eu sa mergem?”

Acum devin atent.

Clientul vrea ceva de la mine. Ia sa vedem cum imi vinde ideea.

Maria: “Magazinul la care as vrea eeeeeeu sa mergeeeeem… stai sa ma gandesc… ”

Iata primul teaser: stau cu sufletul la gura ca sa aud ce minune o sa scoata fiica-mea din ea. Clientul mi-a starnit curiozitatea si acum ma lasa sa astept.

Maria: “Magazinul la care as vrea eu sa meeeergeeeeem… incepe cu M si se termina cu L !!!”

Teaser-ul continua: clientul nu vrea sa dezvaluie inca solutia.

Maria: “Tati, acum trebuie sa ghicesti!!! Ce magazin incepe cu M si se termina cu L?!?”

Implicarea mea creste: nu numai ca sunt curios sa aflu solutia clientului dar acum sunt solicitat sa particip la descoperirea ei.

Nu am nici un chef sa merg azi la MALL, asa ca ma intorc cu ochii-n carte.

Maria: ” Aaaa, nici nu stii ce o sa pierzi daca nu ghicesti!!!”

Ah, pot pierde ceva? Ce pot pierde oare?

Nimeni nu vrea niciodata sa piarda nimic. (By the way, asta ar putea fi un motiv pentru care multi oameni grasi nu slabesc; in mintea lor “a slabi” echivaleaza cu “a pierde ceva”.)

Dar nici la mall nu vreau sa merg.

Maria: “Tati, daca nu ghicesti in 5 secunde… cine nu ghiceste in 5 secunde e o gaina uda!!!”

Clientul suplimenteaza motivatia: nu numai ca voi pierde ceva daca nu ghicesc dar voi fi retrogradat ca si specie…

Maria: “Si nici nu vei stii cu cine a vorbit mami aseara cat timp tu ai fost plecat!!!”

Iata al treilea element motivational: acesta imi pune capac.

“Puiut, daca iti doresti tu asa mult, o sa mergem azi unde vrei… ”

Maria: ” Da, tati, perfect!!!”

“Acum ia spune-mi, unde vrei sa mergem?”

“La Mall!!!”

“Aha. Si ce pierd daca nu mergem?”

” O sa pierzi ocazia sa ma faci foaaaarte fericita dupa ce o sa mananc inghetata aia mare de tot cu frisca pe care o sa mi-o cumperi!!! Stii care?!? Aia la borcan!!!”

Poftim?!? “Si mami cu cine a vorbit aseara cand eram eu plecat?”

“Mami vorbit cu mine!!! Si mi-a promis ca daca te conving sa mergem azi la Mall ca sa ii cumperi o geanta noua, o sa-mi ia si ea o inghetata la borcan. Tati, intelegi?!? Azi o sa mananc doua inghetati grozaaave!!!”

Whaaaaaat?!? Clientul imi trage presul de sub picioare presupunand ca deja a reusit. Se vizualizeaza sarbatorind si impartaseste deja victoria cu anturajul.

“Doua inghetate, nu doua inghetati… si acum du-te, te rog, la mami si spune-i ca mergem azi la benzinarie la Mol… ca trebuie sa iau lichid de spalat parbrizul masinii… daca nu mai merg cu ea, macar sa aiba tot ce-i trebuie…”

“Cuuuum?!? Adica tu nu vrei sa ne vezi pe mine si pe mami fericite?!?”

Ce e de invatat din intamplarea asta si, mai ales, ce si cum putem aplica in cabinetul/clinica de medicina dentara?

In doua vorbe, pacientul caruia vrem sa-i vindem solutia noastra de tratament – INSPRE BINELE LUI SI AL NOSTRU, IN EGALA MASURA – trebuie facut curios, trebuie implicat in proces, trebuie motivat din mai multe directii. Apoi mai urmeaza cateva chestii esentiale… deocamdata sunt vizibile doar pentru cei care puteti citi “printre randuri”.

Daca vreti toate explicatiile, daca vreti mura-n-gura, daca vreti sa discutam pe subiect, Va astept la cursuri… 😀

                                                                                           Gabriel Craciun – 0723.553.971